Salut! Sunt Antonia Lestyan, makeup artist și trainer, iar azi vreau să îți propun un articol puțin diferit. Nu vom discuta nici despre tipuri de machiaj sau trucuri, nici despre îngrijirea tenului, ci vreau să îți arăt puțin din viața celui care se află în spatele acestei meserii, deciziile pe care trebuie să le ia și situațiile cu care se confruntă.
Industria frumuseții este cu adevărat una dintre cele mai căutate la ora actuală, fiind totodată și o piață extrem de saturată, indiferent că ne raportăm la cosmetică, machiaj, coafură, manichiură etc. Într-adevăr, pandemia a lăsat niște urme adânci, pentru unii a fost chiar un impediment cu impact definitiv, însă pentru cei mai norocoși, lucrurile au revenit la normal pe cât se poate.
Întotdeauna când cineva vorbește de acest domeniu, iar acum mă voi referi mai cu seamă la machiaj, totul pare perfect. A fi makeup artist pare meseria ideală, lucrezi în domeniul înfrumusețării, îți construiești clientelă, poți să colaborezi cu fotografi, reviste, modele, totul să fie o continuă agitație, dar cu rezultate frumoase.
Ceea ce nu explică nimeni însă, este faptul că a fi makeup artist înseamnă și un consum foarte mare atât fizic, din cauza orelor multe de muncă, dar mai ales psihic și moral, în primul rând pentru că ești într-o continuă interacțiune cu oamenii și fiecare este diferit în felul lui, iar pe de altă parte, pentru că tu, ca artist, ai datoria să îți menții munca la un anumit nivel, cu un anumit grad de unicitate și, practic, trebuie să te detașezi de ceilalți din domeniu prin acel ceva al tău.
Sunt de acord că nu toată lumea trece prin ceea ce am enunțat eu mai sus, pentru că depinde de ce alegi să faci și de cât de mult alegi să te implici. Dacă te vei limita la a avea un număr de cliente pe lună în salon, nu te vei simți atât de presat să găsești mereu idei noi, concepte etc. Însă eu acum vreau să vă povestesc experiența mea și de ce am vrut să renunț la tot ce am construit în 7 ani de activitate.
Cei care deja mă cunoașteți, știți că activez ca makeup artist de 7 ani, de 4 ani sunt și trainer, iar anul trecut am publicat cartea ,,Abecedarul Machiajului”, primul manual complet de machiaj din România.
Sunt multe lucruri care mă fac mândră de acești ani pe care i-am petrecut în domeniu până acum, însă eu am fost mereu o fire perfecționistă și mi-am dorit întotdeauna să duc machiajul dincolo de ceea ce se face în salon, pentru evenimente.
Mi-am dorit să arăt că este o artă cu infinite posibilități și că cei care alegem să profesăm, merită să încercăm și să încurajăm totodată creația. În România, din păcate, nu există încă suficientă deschidere pentru latura aceasta a machiajului și pentru creație în sine. Toată lumea este obișnuită cu machiaje de beauty și, într-adevăr, nu poți purta un machiaj creativ la o petrecere, dar dacă renunțăm complet la partea aceasta, cum ne mai putem numi artiști? Ce mai creăm?
Ei bine, acesta este motivul pentru care eu am vrut să renunț la carieră, la tot ceea ce am realizat în acești 7 ani. A devenit prea dureros să văd cum creații pe care poate nu le face nimeni altcineva, trec neobservate pentru că lumii îi este frică să înțeleagă ceva mai mult decât eyeliner sau smokey eyes.
Realizarea unui machiaj creativ poate dura chiar zile sau săptămâni pentru că nu vorbim doar despre machiaj în sine. Vorbim despre găsirea conceptului, a ideilor, crearea ținutei/ținutelor, găsirea locației care să întregească tot conceptul, fotografii, filmări și abia după aceea vine machiajul. Ei bine, eu am ales să fac toate acestea singură, pentru că simțeam că doar așa ideile mele pot să prindă viață în forma pe care mi-o imaginez eu. Și având atât de multă muncă în spate, este imposibil să nu îți dorești apreciere. Practic, validarea publicului este ceea ce te face să mergi mai departe ca artist, faptul că știi că cei care te urmăresc, au apreciat munca ta și poți să continui să creezi și mai mult, și mai bine. Mi se părea nedrept că, în loc să avem fiecare stilul propriu și toată munca noastră să se bazeze pe acest lucru, este încurajată ,,uniformizarea” ca să zic așa. Și atunci am simțit că poate nu mai este locul meu în acest domeniu, pentru că eu nu pot să renunț la ideile pe care le am, la conceptele pe care vreau să le creez, la tot ce îmi oferă această artă.
Dar iată că am stat să mă gândesc mai bine și, deși în continuare mi se pare nedrept, nu am renunțat și, mai mult decât atât, m-am hotărât să scriu acest articol pentru că poate mai există printre voi persoane care sunt pe punctul de a renunța, chiar dacă nu din aceleași motive. Nu o faceți. Știu că este greu și acesta este și motivul pentru care am scris acest articol, să arăt și părțile mai puțin știute ale domeniului și ale makeup artiștilor, situațiile prin care trec și deciziile pe care trebuie să le ia. Nu este ușor, nu a fost și probabil nici nu va fi, însă dacă ne-am ales acest drum, merită să îl continuăm cu toată forța și ambiția pe care le deținem, pentru a demonstra că ne merităm locul în acest domeniu.
Așadar, indiferent de momentul dificil prin care treceți acum ca profesioniști, gândiți-vă de ce ați început și de ce merită să mergeți mai departe. Obstacole vor fi mereu, contează modul în care le depășiți.
Sper să vă fie de folos acest articol! Ne vedem în curând!
No Comments