Lifestyle

Privește-mi sufletul

“Tu ai un fel de paradis al tău, în care nu se spun cuvinte.”

Se aud doar bătăi de inimă. Tot mai scurte și mai intense… Iar bătăile astea vor scrie povești, clipe sculptate în emoție.

Și știi ce fac emoțiile? Ele dau viață.

Mi se pare atât de trist că am ajuns într-un punct în care ne este frică să trăim cu adevărat, să simțim cu sufletul, să dăm frâu liber gândurilor ce ne tremură pe buze…

Uneori mă întreb cum ar fi să ajungem față în față și să putem doar să ne privim. Câte lucruri am reuși să ne spunem din jocul clipirilor și lumina care ne răsare în ochi odată ce ni se întâlnesc zâmbetele? Am învăța să trăim poate diferit..am învăța să respirăm, să ne bucurăm, să ne omorâm tristețea…am învăța să iubim privindu-ne. Și poate am fi mai fericiți. De ce?

Cred că ochii spun cele mai frumoase povești, povești în care fiecare clipire subtilă devine o piesa din puzzle-ul pe care îl reprezintă momentul când vom ajunge să fim din nou noi. Puzzle-ul pare să se termine în infinit, dar fiecare piesă a lui mă face fericită.

Cred că asta înseamnă dor. 

incheiere

Previous Post Next Post

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply